Detartrajul este procedura prin care medicul dentist sau igienistul îndepărtează tartrul, adică placa bacteriană întărită, de pe dinți și de la marginea gingiilor. Se face cu instrumente speciale, de obicei cu ultrasunete și cu mici scalere manuale. Nu înlocuiește periajul de acasă, pentru că tartrul se formează din nou, iar placa nouă începe să se depună din prima zi.
Ce este tartrul și de ce se formează?
Imaginează-ți o pereche de pahare. Unul este spălat zilnic, celălalt este clătit rar. Pe al doilea se adună, treptat, o peliculă albicioasă care devine greu de îndepărtat. Cam așa se întâmplă și în gură. Placa bacteriană este o peliculă moale care se formează continuu; dacă nu este îndepărtată în câteva zile, se mineralizează cu ajutorul calciului din salivă și devine tartru, o depunere dură, poroasă, cu aspect galbui sau maroniu.
Diferența dintre cele două este esențială. Placa se poate îndepărta acasă, cu periuța și ața. Tartrul nu: odată format, se prinde de smalț și se poate scoate doar cu instrumente profesionale. Pe suprafața lui aspră se fixează apoi și mai multă placă, așa că problema se întreține singură. Pe larg, diferența dintre placa bacteriană și tartru este explicată separat, cu semnele după care le recunoști.
Cum decurge o ședință de detartraj?
Ședința durează de regulă între treizeci și șaizeci de minute, în funcție de cantitatea de depuneri. Medicul examinează mai întâi gura, apoi îndepărtează tartrul supragingival, cel vizibil, și pe cel de sub marginea gingiei, dacă este cazul. Instrumentul cu ultrasunete vibrează și pulverizează apă, ceea ce produce un zgomot specific, dar nu doare. Urmează periajul profesional și, adesea, lustruirea suprafețelor, care le face mai netede și mai greu de murdărit.
Dacă gingiile sunt inflamate, ele pot sângera ușor în timpul procedurii. Este un semn al inflamației existente, nu al unei proceduri greșite, și în zilele următoare, cu un periaj atent, situația se îmbunătățește de obicei vizibil.
De ce nu ajunge detartrajul fără periaj zilnic?
Gândește-te la o mașină spălată la un service o dată sau de două ori pe an. Dacă între timp nu o ștergi niciodată și o lași în praf, aspectul se degradează repede. La fel, curățarea profesională resetează starea gurii, dar rezultatul se păstrează doar prin gesturile zilnice. Placa începe să se formeze în câteva ore după curățare, iar tartrul poate reapărea în săptămâni, mai ales în zonele unde saliva este abundentă, în spatele incisivilor de jos și pe fețele exterioare ale molarilor de sus.
- Periajul de două ori pe zi limitează cantitatea de placă care ajunge să se mineralizeze.
- Ața sau periuțele interdentare curăță spațiile unde tartrul se instalează tăcut.
- Controalele regulate prind depunerile înainte să afecteze gingia.
Cum arată o zi obișnuită cu și fără rutină?
Doi colegi merg la același control. Primul se spală scurt, uneori sare peste seară, nu folosește ață. Al doilea petrece cinci minute pe zi cu periuța și cu spațiile dintre dinți. La următoarea vizită, primul are gingii roșii, sângerări la atingere și tartru consistent; al doilea are depuneri minime, iar detartrajul decurge repede și fără disconfort. Cabinetul a făcut aceeași muncă, însă rezultatul a depins de ce s-a petrecut între vizite.
Exemplul este simplificat, dar redă bine ideea: detartrajul este un ajutor, nu o scurtătură. Pentru o imagine de ansamblu, secțiunea dedicată igienei orale adună materialele despre periaj și curățarea zilnică.
Pentru cei care au așteptat mult între controale, prima ședință poate fi mai lungă și mai sensibilă. Nu e un motiv să amâni și mai mult: cu cât tartrul rămâne mai mult, cu atât inflamația se instalează mai profund. Dacă ți-e teamă de durere, spune-i medicului; există metode de reducere a disconfortului, de la gel anestezic la pauze scurte în timpul procedurii.
Ce mituri circulă despre detartraj?
Unul spune că detartrajul „subțiază” smalțul sau „face dinții să se miște”. De fapt, procedura îndepărtează depunerile, nu smalțul, iar dinții care par să se miște după curățare erau de fapt susținuți de tartru, în timp ce gingia din jurul lor era deja afectată; medicul poate evalua situația și poate recomanda un plan. Un altul afirmă că „albește” dinții. Efectul este doar de curățare a petelor de suprafață, nu de albire în sens cosmetic. Și, în fine, există ideea că o dată făcut, nu mai trebuie repetat; nu e așa, intervalul depinde de cât de repede se depun la tine.
Mai poate apărea în discuție și detartrajul cu aer și pulbere fină, numit uneori „air flow”, folosit pentru îndepărtarea petelor de suprafață. Nu înlocuiește detartrajul cu ultrasunete în cazul tartrului consistent, ci îl completează. Medicul alege combinația în funcție de ceea ce găsește în gura ta, de aceea merită să întrebi ce se face și de ce.
Încă o situație frecventă: cineva observă că, după curățare, între dinți apar spații pe care nu le-a văzut înainte. Acele spații existau, dar erau acoperite de tartru; acum devin vizibile și se pot curăța mai ușor, cu periuțe interdentare de mărimea potrivită, recomandată de medic sau de igienist.
Cât de des se recomandă și cine decide?
Frecvența este stabilită de medic, în funcție de tendința ta de a forma tartru, de starea gingiilor, de fumat, de aparatele dentare și de bolile asociate. Pentru unii oamenii este suficientă o dată pe an; alții au nevoie de intervale mai scurte. Nu există o regulă identică pentru toți, iar a-ți programa singur curățări dese, fără indicație, nu aduce beneficii suplimentare.
După procedură, sensibilitatea la rece sau la atingere este frecventă și trece repede. Folosește o periuță moale, o pastă potrivită și o tehnică blândă. Dacă vrei să descoperi rutina completă de acasă, materialele de pe Dentar24 pornesc de la gesturile de bază și ajung până la alegerea produselor.
