Tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN) sunt două dintre cele mai importante tehnici de imagistică medicală folosite pentru a obține imagini detaliate ale interiorului corpului uman.[1][2] Deși ambele au ca scop diagnosticarea diferitelor afecțiuni, există unele diferențe între ele, atât în ceea ce privește modul de funcționare, cât și aplicațiile clinice. Despre aceste diferențe îți vom spune mai multe mai jos!
Ce este tomografia computerizată?
O tomografie computerizată este o procedură de diagnostic medical non-invazivă, care utilizează o combinație de raze X și tehnologie computerizată pentru a producere imagini detaliate ale corpului. Este capabilă să furnizeze imagini foarte detaliate ale multor tipuri de țesuturi și este folosită frecvent în cazul unor diagnosticări complexe, precum cele oncologice sau neurologice.[1][2]
Tomografia computerizată funcționează prin emiterea de raze X prin corpul pacientului din diferite unghiuri. Computerul detectează aceste raze după ce au trecut prin corp și le transformă în imagini. Aceste imagini pot fi examinate pe un monitor de către medici. Astfel, imaginile tridimensionale obținute permit medicilor să vizualizeze și să evalueze structurile interne ale corpului din orice unghi, oferind o imagine completă a zonei examinate.[1][2]
Avantajele tomografiei computerizate sunt numeroase: este o procedură non-invazivă, este rapidă și este extrem de precisă. Ca orice procedură medicală, vine și cu anumite riscuri și limitări. Unul dintre principalele riscuri asociate cu CT este expunerea la radiații. Deși nivelul de radiații de la un singur CT este scăzut, expunerea repetată poate crește riscul de cancer. În plus, tomografia computerizată nu este întotdeauna capabilă să distingă între anumite tipuri de țesuturi sau să detecteze anumite boli la fel de eficient ca alte metode de diagnostic.[1][2]
Ce este RMN-ul?
Rezonanța magnetică nucleară reprezintă o tehnică de imagistică medicală non-invazivă, ce permite obținerea de imagini detaliate ale organelor și țesuturilor corpului uman. Principala diferență între RMN și CT este că această investigație utilizează un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a produce imagini în detaliu ale organelor interne, oferind astfel o privire în interiorul corpului fără a fi necesară utilizarea radiațiilor ionizante sau intervenții chirurgicale.[1][2]
Procedura RMN implică plasarea pacientului într-un tub lung, înconjurat de un magnet circular. Acest magnet generează un câmp magnetic puternic care aliniază nucleii de hidrogen din corp. Când sunt supuși unui impuls de radiofrecvență, nucleii emit semnale care sunt detectate și transformate în imagini.[1][2]
Unul dintre principalele avantaje ale RMN este capacitatea sa de a oferi imagini de înaltă rezoluție, care pot fi extrem de utile pentru diagnosticarea unei game variate de boli, de la afecțiuni ale creierului și coloanei vertebrale, până la probleme legate de articulații sau vasele de sânge. Fiind o tehnică non-invazivă și neutilizând radiații ionizante, RMN-ul este considerat sigur pentru pacienți. Acest lucru îl face o opțiune de diagnosticare utilă pentru pacienții de toate vârstele, inclusiv copii și femei însărcinate. În plus, RMN-ul poate fi folosit pentru a monitoriza progresul unei boli sau eficacitatea unui tratament, fără a implica riscuri suplimentare pentru pacient.[1][2]
Când este indicată tomografia computerizată?
Tomografia computerizată este de obicei indicată în diagnosticarea unei varietăți de afecțiuni. Una dintre cele mai frecvente utilizări ale scanărilor CT este în diagnosticarea fracturilor osoase. De asemenea, sunt folosite în mod regulat pentru detectarea tumorilor, monitorizarea cancerului sau depistarea hemoragiilor interne.[1][2]
În general, tomografia computerizată este indicată când se dorește o imagine generală a unei zone a corpului.[1][2]
Pentru ce se face un RMN?
RMN-ul este frecvent utilizat pentru diagnosticarea unor probleme diverse, incluzând problemele articulațiilor, ale creierului, încheieturilor, gleznelor, sânilor, inimii și vaselor de sânge. Poate ajuta, de exemplu, la identificarea modificărilor degenerative sau inflamatorii de la nivelul genunchilor sau umerilor, la detectarea tumorilor ori accidentelor vasculare cerebrale, la depistarea malformaților cardiace ori a afecțiunilor cardiovasculare.[1][2]
De regulă, RMN-ul este indicat atunci când este necesară o imagine mai detaliată a țesuturilor moi, a ligamentelor sau a organelor.[1][2]
Alegerea dintre CT și RMN depinde de mai mulți factori, inclusiv de zona care trebuie examinată, de simptomele pacientului și de obiectivul investigației. Medicul va recomanda cea mai potrivită examinare în funcție de fiecare caz în parte. Ambele investigații sunt sigure și nedureroase, dar pot avea anumite contraindicații. Este important să discuți cu medicul tău despre toate aspectele legate de aceste examinări înainte de a le efectua.
Bibliografie:
- „CT Scan vs. MRI: How They Work and What They Show”, Cleveland Clinic, 15 Dec. 2023, health.clevelandclinic.org/ct-scan-vs-mri. Accesat la 25 iulie 2024.
- Sawyers, Tessa. „CT Scan vs. MRI”, Healthline, 23 Aug. 2018, www.healthline.com/health/ct-scan-vs-mri. Accesat la 25 iulie 2024.